Ghid · Contabili

Obligațiile AML ale contabililor conform Legii 129/2019

Legea 129/2019 face din experții contabili, contabilii autorizați și auditorii financiari entități raportoare, cu obligații concrete înainte de a lucra cu un client nou. Nu e vorba doar despre un text de lege, ci despre pași pe care îi aplicați la fiecare preluare: cine este clientul, cine e beneficiarul real, ce risc prezintă și când raportați către ONPCSB.

  • Contabilii sunt entități raportoare, nu doar consultanți fiscali
  • Pragul de raportare pentru numerar este 10.000 euro
  • Cunoașterea clientului e un pas, nu un formular separat
Programați un apel de 30 de minute Încercați demo-ul interactiv Explorați platforma

De ce sunt contabilii entități raportoare conform Legii 129/2019?

Articolul 5 alineatul (1) litera e) din Legea 129/2019 include explicit auditorii, experții contabili, contabilii autorizați, cenzorii și persoanele care acordă consultanță fiscală, financiară sau contabilă printre entitățile raportoare. Practic, dacă profesia dumneavoastră presupune să cunoașteți situația financiară reală a unui client, legea presupune că sunteți într-o poziție bună să observați o tranzacție suspectă sau o structură de proprietate neclară. De aceea, obligațiile nu se limitează la marile firme de audit, ci se aplică și cabinetelor individuale de contabilitate, din momentul în care oferă aceste servicii cu titlu profesional, indiferent de mărimea portofoliului de clienți.

Ce înseamnă concret cunoașterea clientelei pentru un cabinet de contabilitate?

Cunoașterea clientelei înseamnă identificarea clientului și, dacă e persoană juridică, a beneficiarului real, verificarea scopului relației de afaceri și o evaluare a riscului pe care îl prezintă acel client. Pentru un cabinet de contabilitate, asta se traduce în verificarea actelor de firmă, o discuție scurtă despre natura activității și sursa fondurilor, și o notă internă privind nivelul de risc: standard, simplificat sau suplimentar. Nu este un formular unic, completat o singură dată și uitat, ci un proces pe care îl repetați ori de câte ori apare un semnal nou, cum ar fi o schimbare de acționariat sau o activitate neobișnuită pentru profilul clientului.

Când se aplică măsuri simplificate și când măsuri suplimentare de cunoaștere?

Măsurile simplificate se aplică atunci când riscul de spălare a banilor este scăzut, de exemplu la firme mici, cu activitate transparentă, cunoscute de mult timp. Măsurile suplimentare se aplică atunci când apare un factor de risc: un client dintr-o jurisdicție cu risc ridicat, o structură de proprietate greu de urmărit, tranzacții mari fără o justificare economică evidentă sau o persoană expusă politic printre asociați. Verificarea suplimentară înseamnă mai multe documente și o atenție mai mare la sursa fondurilor, nu doar bifarea unei căsuțe pe formular. Documentați întotdeauna motivul pentru care ați ales un nivel sau altul, pentru că acea notă contează la un eventual control.

Cine este beneficiarul real și cum îl identificați efectiv?

Beneficiarul real este persoana fizică ce deține sau controlează, în ultimă instanță, firma client, direct sau printr-un lanț de firme intermediare. Pentru firmele românești, verificați declarația depusă la Registrul beneficiarilor reali, ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului, apoi confirmați datele cu clientul, pentru că declarația poate fi neactualizată. Când structura de proprietate trece prin mai multe firme sau printr-o firmă înregistrată în alt stat, cereți documente suplimentare până identificați persoana fizică din spatele structurii, nu doar ultima firmă din lanț.

Ce trebuie raportat către ONPCSB și în ce condiții?

Conform art. 7 alin. (1) din Legea 129/2019, tranzacțiile cu numerar, în lei sau valută, al căror prag minim reprezintă echivalentul a 10.000 euro, se raportează către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, indiferent dacă există sau nu suspiciuni. Separat, orice tranzacție care ridică o suspiciune reală de spălare de bani sau finanțare a terorismului se raportează ca tranzacție suspectă, indiferent de valoare. Raportarea nu înseamnă acuzarea clientului, ci respectarea unei obligații legale, iar refuzul de a raporta atrage răspunderea cabinetului, nu doar a clientului.

Cum devine acest control un pas într-un flux de preluare client, nu o sarcină separată

Normele sectoriale din 12 ianuarie 2023, emise de CECCAR în aplicarea art. 59 alin. (1) din Legea 129/2019, cer cabinetelor membre o procedură internă scrisă de cunoaștere a clientelei, nu doar bună intenție. Cel mai simplu mod de a respecta asta constant este să integrați verificarea în procesul de preluare a fiecărui client nou, nu ca pas separat, ușor de uitat sub presiunea unui termen de depunere. Un formular unic de preluare, care cere de la început actele de identificare și o scurtă descriere a activității, transformă cunoașterea clientelei într-un pas obișnuit, nu într-o sarcină suplimentară.

În Braigest

Screeningul AML, un pas în fluxul de preluare, nu un produs separat

Screeningul pe liste de sancțiuni și persoane expuse politic rulează ca pas opțional în același formular de preluare a clientului, disponibil de la planul Practice, 149 €/lună.

Programați un apel de 30 de minute Vedeți verificarea AML

Întrebări frecvente

Cabinetele mici de contabilitate intră și ele sub incidența Legii 129/2019?

Da. Legea nu face distincție după mărimea cabinetului, ci după tipul de activitate. Un expert contabil care lucrează singur are aceleași obligații de bază ca un cabinet mare.

Ce risc real ne asumăm dacă nu aplicăm aceste măsuri?

Riscul principal este sancțiunea contravențională aplicată de ONPCSB în urma unui control, plus expunerea reputațională dacă un client este implicat ulterior într-o schemă nedetectată la timp.

Trebuie desemnată o persoană responsabilă cu aplicarea legii, chiar la un cabinet mic?

Da, legea cere desemnarea unei persoane responsabile de aplicarea măsurilor de prevenire, chiar dacă la un cabinet individual această persoană este titularul însuși.

Se aplică aceleași reguli și pentru clienți persoane fizice, nu doar firme?

Da, dar identificarea este mai simplă: acte de identitate și o discuție scurtă despre sursa veniturilor. Complexitatea crește la clienții persoane juridice.

Descoperiți mai mult din platformă

AML sanctions & PEP screening Screen every customer against sanctions, PEP and criminal lists as a step in the same flow that collects their details — then score risk automatically and review anything flagged, without leaving the platform. Aflați mai mult → For accountants & accounting firms Send a new client one link instead of an engagement letter emailed back and forth. Aflați mai mult → Ghid · Contabili Când preluați un client nou, cereți acte despre firmă, despre asociați și, dacă există angajați, despre relația de muncă. Aflați mai mult →

Vreți să vedeți fluxul pe documentele dumneavoastră?

Într-un apel de 30 de minute transformăm formularul pe care îl folosiți azi într-un flux pe care clienții îl completează de pe telefon.

Programați un apel de 30 de minute Vedeți platforma completă